Scrie!

Scrie. Umple caiete cu gânduri care se vor dovedi a fi simple temporarități. Nici măcar tu nu vei rămâne același. În timp ce scrii, orice trăire, orice cuvânt dispare din tine și se mută în căldura pe care foaia ți-o transmite chiar și atunci când nu scrii. În tine, scriitorule, rămân umbrele tuturor cuvintelor, simțirilor. Ești plin de umbre.

Scrie. Pentru tine, mai întâi. Citește, recitește ceea ce scrii. Nu corecta decât gândurile nescrise încă. Tot ceea ce ai hotărât să notezi este deja o dovadă că ești curajos și capabil să fii un eliberator al propriei firi. Pentru ceilalți, apoi. Ei trebuie să citească, să recitească ceea ce tu ai recitit, citit și scris deja. Sunt și ei o parte din tine. Una despre care nu vei vorbi niciodată. Nici nu vei scrie. Nu vei vorbi niciodată despre ceilalți. Doar despre tine.

Scrie vorbindu-le celorlalți. Scrie.